Numărul persoanelor care urmează un program regulat de curățenie s-a redus semnificativ. Motivul: scăderea amenințării infectării cu virusul COVID-19. Conform unui sondaj Dyson, motivația s-a mutat de la rutină la reacție. România a fost inclusă pentru prima dată în acest studiu global în 2023.
Studiul Dyson, realizat de aproximativ 34.000 de persoane, din 39 de țări, arată o scădere a frecvenței cu care oamenii fac curățenie, după pandemie. 60% dintre respondenți recunosc că acum fac curat doar atunci când observă praf sau murdărie vizibilă. Procentul a crescut cu 20% față de 2022. 41% susțin că urmează un program regulat, însă și acest număr a scăzut cu 15% față de anul trecut, ceea ce indică faptul că oamenii sunt din ce în ce mai puțin disciplinați în ceea ce privește curățenia programată.
În România, rezultatele studiului Dyson arată că 53% dintre respondenții fac curat atunci când observă praf în casă sau murdărie pe podea și doar 45% dintre aceștia își igienizează locuința ca parte dintr-o rutină. Cea mai importantă motivație pentru 40% dintre ei este sănătatea.
,,Așa cum am descoperit în Dust Study Romania, majoritatea românilor spune că este motivată să facă curățenie doar atunci când observă murdărie vizibilă sau praf. Acest procent este puțin mai scăzut față de media globală. Motivațiile pentru curățenia locuințelor s-au mutat de la rutină la reacție, deoarece acest lucru coincide cu sfârșitul pandemiei de COVID-19 și o revenire la viața normală, la activitățile pe care le aveam înainte, unde timpul nu ne permitea să avem o rutină. Este important să facem curățenie în mod regulat pentru că multe particule de praf, inclusiv bacteriile, acarienii și polenul au dimensiuni microscopice și nu sunt vizibile cu ochiul liber”.
a declarat doctor Matthew Lee, microbiologist Dyson
Știai că praful microscopic, părul de animale de companie și alergenii poate avea un impact mai mare asupra sănătății și bunăstării decât particulele care pot fi văzute cu ochiul liber?
Doar 33% dintre cei intervievați spun că știu că polenul poate fi prezent în praf, în timp ce 32% declară că știu despre prezența potențială a acarienilor.
,,Trebuie să facem tot posibilul pentru a reduce această epidemie de boli alergice prin măsuri de control ale poluării atât în interior cât și în interior. Recomand tuturor pacienților alergici să facă tot efortul pentru a asigura un mediu în interiorul caselor cât mai puțin poluat și, de asemenea, să ia și măsuri asupra mediului, adoptând un stil de viață sănătos, cu cât mai puține surse de poluare”.
a declarat doctor Brîndușa Petruțescu, medic primar alergolog și imunolog
Ce instrumente de curățenie preferă românii
Dyson Dust Study investighează obiceiurile de curățenie și analizează înțelegerea oamenilor asupra prafului din locuințe și impactului pe care îl poate avea acesta asupra sănătății și bunăstării lor. De exemplu, când vine vorba de instrumente folosite, românii se declară conservatori, 69% preferând mătura, 66% mopul umed și 52% aspiratorul cilindric cu sac. Doar 24% dintre români dețin un aspirator în gospodărie.
Impactul prafului asupra sănătății, mai puțin cunoscut de români
Studiul a mai arătat că oamenii nu dețin informații în legătură cu ce conține praful din locuințe și cât de mult poate acesta afecta sănătatea. La nivel global, în 55% dintre gospodării trăiește o persoană care suferă de alergii, praf fiind un factor comun al acestor afecțiuni. În plus, doar 33% dintre cei intervievați știu că polenul poate fi prezent în particulele de praf, iar 32% au cunoștințe despre prezența potențială a acarienilor.
Românii sunt mai precauți atunci când vine vorba de prezența particulelor nocive în praf. 41% dintre respondenți sunt îngrijorați de virusurile din locuințe și 28% dintre aceștia declară că au grijă să nu aducă virusuri de afară în casă.
Cei mai mulți oameni presupun că, dacă praful și murdăria sunt eliminate, atunci problema este rezolvată. Curățarea cu aspiratorul însă este inutilă fără o filtrare temeinică.
,,Sperăm că cel mai recent studiu global privind praful va continua să încurajeze oamenii să se gândească la ceea ce poate să locuiască în praful din locuințele lor și la modul în care acest lucru ar putea avea un impact asupra bunăstării lor. Cel mai bun mod de a elimina praful este prin utilizarea unui aspirator cu o tehnologie eficientă de filtrare și etanșare, pentru a vă asigura că tot ceea ce aspirați rămâne prins și nu este expulzat înapoi în casă”.
Monika Stuczen, cercetător științific în domeniul microbiologiei la Dyson
Filtru HEPA vs. produsul HEPA
Studiul Dyson privind praful relevă faptul că gradul de conștientizare a filtrelor este, în general, scăzut și, în ciuda faptului că a devenit un cuvânt la modă în timpul pandemiei, doar 1 din 4 persoane consideră că știu ce înseamnă HEPA (Aer cu particule de înaltă eficiență). În România, 30% dintre respondenți cunoșteau această denumire, iar 64% dintre români declară că sunt conștienți că filtrele HEPA au capacitatea de a capta eficient particulele nocive de aer printr-un mecanism de difuzare.
O concepție greșită este și aceea că orice aparat echipat cu un filtru HEPA este un produs HEPA. Conform ASTM, un institut de standardizare de top la nivel mondial, nu este suficient ca doar filtrul final, de după motor, să fie de calitate HEPA. Fiecare filtru și fiecare garnitură de pe întreaga mașină trebuie să fie de calitate HEPA pentru a fi considerat un produs HEPA.
—
Dacă ești activ(ă) pe rețelele de socializare, intră te rog și pe pagina de Facebook a blogului și bifează sub butonul ”Urmărește” opțiunea ”Vezi mai întâi” pentru a primi notificări când publicăm articole noi. Tot pe Facebook găsești și super grupul cu idei de organizare. Iar dacă vrei să vezi clipuri despre organizare, abonează-te la canalul de Youtube. Avem și un NEWSLETTER pentru programe și oferte exclusive.