Studiu Institutul Fericirii: Bunăstarea în timpul COVID-19

În lunile ce au trecut, m-am înscris ca voluntar în grupul de studiu al Happiness Research Institute, din Copenhaga, pentru evaluarea efectelor pandemiei asupra stării de bine, sănătății mintale, evaluării fricilor asociate, găsirii de căi pentru stimularea gradului de fericire.

Apreciez munca lui Meik Wiking și a echipei sale, urmând în trecut cursul despre fericire pe care l-au creat. Pe Meik îl apreciez și pentru că este un autor concentrat pe elementele pozitive ale vieții. Îți recomand să începi cu Hygge, rețeta daneză a fericirii, să continui cu Lykke, în căutarea celor mai fericiți oameni din lume și să ajungi la Arta de a-ți crea amintiri. Cum să colecționezi și să-ți amintești momente fericite.

Într-o perioadă în care viața ne este pusă în pericol și stilul și nivelul de trai ne sunt afectate, suntem apăsați de griji privitoare la sănătatea noastră și a celor dragi și ne temem că ne va fi afectată capacitatea de a ne câștiga existența.

COVID-19 a perturbat viața a miliarde de oameni din toată lume. Pentru a studia impactul său asupra bunăstării subiective, Institutul Fericirii a lansat un studiu longitudinal, independent, pentru a urmări schimbările din bunăstarea și comportamentul social în faza incipientă a pandemiei. Început pe 13 aprilie 2020, studiul a înglobat răspunsurile a 3.211 persoane, intervievate de până la șase ori pe parcursul a trei luni. Rezultatele se bazează pe un eșantion total de 12.333 de observații, din 97 țări, din Europa, Asia, America de Nord și America de Sud. Respondenții au fost preponderent femei (83%), cu vârste cuprinse între 25-34 (32%) și 35-44 (25%). Din România au fost intervievate 66 de persoane.

Iată cele mai importante idei desprinse din acest studiu:

• Creșterea infectărilor cu COVID-19 s-a dovedit a fi puternic legată de bunăstarea emoțională. Respondenții s-au simțit mai anxioși, mai puțin fericiți, relaxați și mândri, mai plictisiți pe măsură ce numărul cazurilor s-a majorat. Impactul asupra anxietății a fost cel mai pronunţat. La un milion de oameni, pentru fiecare 100 de noi cazuri s-a constatat că 7.200 au devenit anxioși.
• Singurătatea a avut cel mai dramatic impact asupra bunăstării. Tinerii și cei fără un loc de muncă sau fără partener au avut cel mai mare risc de a se simți izolați. Respondenții cu joburi și relații stabile au fost cei mai protejați.
• Coabitarea nu ne-a protejat neapărat împotriva singurătății. Traiul împreună cu mai mult de trei persoane a generat sentimente mai puternice de singurătate decât în rândul celor care nu împart spațiu cu altcineva. Meditația, vorbitul cu prietenii și cu familia și petrecerea timpului în aer liber au ajutat la reducerea sentimentului de singurătate.
• Frica și grijile asociate cu COVID-19 au fost mai ridicate la începutul pandemiei, apoi a urmat o evoluție în formă de U. Cea mai răspândită îngrijorare a fost că pandemia ar aduce o criză economică majoră (62%) și că mai bine de jumătate dintre companiile mici vor da faliment (55%). Teama de a pierde pe cineva (43%) și închiderea școlilor (21%) au fost mai puțin răspândite, dar au avut cele mai mari efecte negative asupra satisfacției vieții. Cu cât respondenții s-au informat mai mult despre pandemie cu atât nivelul de îngrijorare a crescut. Cei care s-au bazat pe site-uri web și pagini online pentru știri legate de coronavirus s-au dovedit a fi mai îngrijorați decât cei care se bazau pe presa scrisă, precum ziare și reviste.
• Anumite schimbări de comportament au contracarat efectelor negative ale COVID-19 asupra bunăstării subiective. În faza incipientă, mulți respondenți au început proiecte creative (71%) și i-au contactat pe cei dragi (94%). Făcute chiar și o dată pe săptămână, aceste acțiuni au avut rezultate pozitive asupra bunăstării subiective.

La nivelul Uniunii Europene, pandemia a generat cel mai scăzut nivel de satisfacție din intervalul 2003-2020, 6,3 față de maximul de 7,17.

În acest studiu, indivizii au fost clasificați ca singuri dacă au raportat că se simt lăsați pe dinafară, fără companie și izolați. În timp ce 32% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au raportat că se simt foarte singuri pe tot parcursul pandemiei, doar 16% dintre cei de peste 64 de ani au spus același lucru. Cu alte cuvinte, aproape unul din trei tineri a raportat un nivel ridicat de singurătate.

Schimbări de comportament și obiceiuri

În timp ce unele activități erau destul de frecvente la începutul lunii aprilie – de ex. implicarea în proiecte artistice sau DIY (Do It Yourself), apeluri cu prietenii și cu familie etc. – ele au început să scadă în popularitate cu trecerea timpului. Un al doilea grup de activități – de ex. meditație, activitățile fizice și ajutarea celor dragi – în mare măsură au rămas constante pe tot parcursul studiului. Deși ușoare scăderi pot fi observate pentru meditație și exerciții, aceste modificările sunt în mare parte în marja de eroare. Pe măsură ce vremea a trecut, s-a observat că a crescut numărul întâlnirilor cu prietenii și timpul petrecut afară.

Recomandări pentru a fi mai fericiți în contextul actual

Studiul include și următoarele recomandări:

• Petreceți mai mult timp afară respectând măsurile de distanțare fizică. Petrecerea unor perioade lungi de timp la interior poate fi inevitabilă. Cu toate acestea, constatăm că doar 15 minute pe zi afară pot crește simțitor satisfacția vieții.
• Mersul la plimbare o dată pe zi vă poate oferi o pauză importantă și semnificativă. De asemenea, plimbările pot fi un moment bun de a suna prietenii și familia, lucru ce poate avea efecte pozitive suplimentare asupra bunăstării.
• Implicați-vă în proiecte artistice sau DIY. Tricotatul, vopsitul, coptul, grădinăritul și renovarea nu necesită un contact fizic strâns cu alte persoane. Deși poate fi dificil să rămâi motivat să efectuezi astfel de activități în mod regulat, constatăm că acest lucru poate juca un rol important în creșterea bunăstării.
• Meditați. Practicile de meditație, cum ar fi mindfulness, ne învață să fim prezenți aici și acum și să răspundem provocărilor cu deschidere, acceptare și curiozitate.
• Dă o mână de ajutor. Într-o pandemie globală mai mulți oameni ca niciodată au nevoie de ajutor. Ajutând ne vom simți și noi mai bine datorită gestului făcut.
• Păstrați legătura cu cei apropiați. În mijlocul unei pandemii, menținerea interacțiunii sociale față-față este o provocare și un pericol totodată. Din fericire, conexiunile virtuale pot duce la semnificative îmbunătățiri ale bunăstării. Acum, ținând legătura prin telefon sau prin video chat este mai important ca niciodată.
• Nu uitați să rămâneți în formă. Fă exerciții fizice nu numai pentru sănătatea fizică, ci și pentru sănătatea mintală. Timpul în aer liber contribuie și el la satisfacția vieții.

Studiul integral este disponibil pe happinessresearchinstitute.com.

PS: Nu uitați să sănătatea noastră mintală și emoțională au strânsă legătură cu organizarea pe plan personal și buna gestionare a interacțiunilor intime și sociale pe care le avem.  

—

Să îți fie de folos toate cele de mai sus. Dacă ești activ(ă) pe rețelele de socializare, intră te rog și pe pagina de Facebook a blogului și bifează sub butonul ”Urmărește” opțiunea ”Vezi mai întâi” pentru a primi notificări când publicăm articole noi. Tot pe Facebook găsești și super grupul cu idei de organizare. Avem și un NEWSLETTER pentru programe și oferte exclusive.